Sarea în bucate

Un lucru pe care îl ştim cu toţii din copilarie (din acea poveste a cărei morală era simplă) este că fără sare nu putem trăi, fără savoarea ei inerentă sau fără abilitatea ei magică de a accentua savoarea altor alimente. Cunoscându-i aceste proprietăţi nu trebuie sa facem abuz, ea trebuie să intensifice aroma mâncării şi nu să acopere gustul acesteia. Din acelaşi motiv ne este recomandat sa adăugăm sare în apa în care vom fierbe pastele sau cartofii. Respectaţi această cerinţă pentru că rezultatul se simte!

Să ne amintim puţin de chimie: Sarea reprezintă rezultatul reacţiei dintre un acid si o bază. Ceea ce numim noi sare, in bucătărie, este produsul reacţiei acid clorhidiric + hidroxid de sodiu => Clorura de sodiu. De ajuns cu chimia!

În multe reţete ne este indicat să folosim sare de mare, dar este aceasta cu adevarat mai bună decât sarea obişnuită? Se consideră că dacă sarea provine din apa mărilor sau oceanelor, este plina de minerale şi iod. Însă prin procesele de evaporare şi cristalizare sarea de mare ajunge să conţină 99% clorură de sodiu (la fel ca sarea obişnuită) şi restul de 1% reprezintă minerale nutritive. Astfel ar trebui să consumăm 2 linguri de sare pentru a echivala cantitatea de fier dintr-o boabă de strugure. Deci nu vă obosiţi sa căutaţi sarea de mare in magazine!

Există unele tipuri rare şi exotice de sare de lux, care au, fără îndoială, savori absolut unice, cum ar fi sarea negriciosă-roşietică provenită din Hawaii, datorită prafului de lavă neagră şi teracotă roşie, dar cum am spus aceste tipuri sunt de lux, foarte scumpe.